Capitolul 2- Chunking
Scurta prezentare:
In acest capitol al cursului, Barbara ne vorbeste despre arta segementarii informatiilor si despre cum putem produce aceasta segmentare in vederea cresterii nivelului de intelegere si creativitate si cum aceasta acest proces ne-ar putea ajuta in testele pe care le sustinem.
Tot din acest capitol, am aflat despre existenta a ceea ce poarta numele de “iluzii de invatare”: suprainvatare, efectul Einstellung si modul in care intercalarea invatarii ne poate fi de folos.
Ce am invatat?
Chunking- sau segmentarea
Exemplul dat in suportul video in ceea ce priveste arta segmentarii informatiilor a fost acela al unui puzzle. Cu cat segmentam in mai multe bucati informatia, cu atat aceasta este mai usor de retinut si de amintit si, de asemenea, este mai usor de integrat intr-o imagine de ansamblu, intr-un cadru mai larg.
Un aspect ce nu trebuie scapat din vedere este acela ca doar memorizand un lucru, fara sa il intelegi, fara sa intelegi contextul din care provine, nu poti pretinde ca ti-ai insusit acel concept sau modul in care acesta functioneaza.
Un proces care te poate ajuta sa creezi legaturi intre segmente este focusarea atentiei, descrisa in materialul prezentat ca fiind o caracatita care creeaza punti de legatura intre mai multe zone ale creierului, facilitand astfel producerea invatarii si a rezolvarii mai rapide a problemelor.
Totusi, aceasta ”caracatita” isi pierde abilitatea sa creeze legaturi atunci cand esti stresat, suparat sau tie teama.
Un exemplu de stabilire de legaturi poate fi urmatoarul:
Atunci cand, cu fata zambitoare, mama ii spune copilului sau: “ ma-ma”, creierul copilului face conexiuni si cel mic asociaza cuvantul “ma-ma” cu chipul mamei lui. Astfel, isi poate aminti mai usor cuvintele. De aici inainte, in proces intervine si memoria, mai precis memoria de lunga durata(MLD).
Crearea acestor punti de legatura este facilitata de practica si repetarea informatiilor pas cu pas.
Un alt exemplu din filmulet este urmatorul:
Te afli in postura in care vrei sa inveti sa canti un cantec la chitara. Care sunt pasii pe care trebuie sa ii faci ca sa creezi o punte de legatura:
1. Asculti melodia;
2. Vezi cum cineva canta acea melodie, creand astfel un pattern;
3. Inveti melodia pas cu pas;
4. Unesti intr-un produs final bucatile de fragmente muzicale pe care le-ai invatat.
Problema intervine atunci cand poti canta fragmete din melodie, insa atunci cand incerci sa le unesti intr-un intreg, nu o poti face. Aici intervine un urmator pas foarte important: capacitatea de a uni segmentele.
Am invatat, deci, ca pasii pe care trebuie sa ii urmam in vederea obtinerii unor punti de legatura sunt urmatorii:
1. Focusarea ( recunoastem patternuri si folosind atat memoria de scurta durata cat sip e cea de lunga durata, facem legaturi cu cea ce stim deja)
2. Intelegerea ideii de baza ( functioneaza ca un super-glue care tine amintirile lipite).Cateodata, desi ai inteles foarte bine ce ti s-a predat in clasa, daca nu reviii asupra cursului, ideea pe care credeai ca ti-ai insusit-o se sterge.
Un sfat poate fi urmatorul: inchide cartea sau cursul si testeaza-te.Poti afirma ca intelegi cu adevarat abia atunci cand poti face lucrul respectiv singur.
3. Aplica in context ( unde, cand si cand NU poti folosi acea informatie);
4. Practicarea.
Iluzii de invatare
(Eu am preferat sa ii numesc pacalici). Sunt acele momente cu care se confrunta majoritatea oamenilor de-a lungul procesului de invatare, momente in care ai impresia ca stapanesti foarte bine un lucru, o actiune, o informatie si de fapt realizezi ca te-ai inselat.
Sfaturi: Nu reciti un curs in ideea ca o sa il intelegi mai bine ci inchide-l si incearca sa redai ce ai retinut din el.
Recitirea poate fi si ea benefica, insa doar daca se face la un anumit interval de timp (spaced repetition).
Exemplu: Poti gasi rezolvarea unei probleme si poti crede ca ai inteles-o, dar de fapt nu e deloc asa. Solutia la problema nu exista, pentru ca nu este a ta.
Un alt aspect de urmarit este acela al sublinierii ideilor din curs. Avem, de multe ori, tendinta sa credem ca daca subliniem mai mult o sa stapanim mai multa informatie. Nimic mai fals! Sublinierea trebuie facuta cu mare grija!
Notitele de pe marginea cursului pot fi o metoda ce usureaza procesul invatarii.
O modalitate de a evita iluzia invatarii poate fi autoevaluarea. Este absolut firesc si benefic sa gresesti daca asta se intampla ianinte de test si nu in timpul lui, tocmai de aceea testele de autoevaluare sunt foarte importante im vederea unei intelegeri mai profunde. Este si mai benefic daca autoevaluarea se realizeaza in locuri care sa ne scoata din zona de confort.
Un alt detaliu important este legat de fatul ca este foarte greu sa inveti ceva ce nu te intereseaza, in schim daca subiectul este unul pe care tu il condiseri necesar, invatarea se produce mai usor.
Exista substante neuronale care se ocupa de urmatorul lucru: sa vada cat de important este un lucru pentru tine. Acestia sunt: acetilcolina, dopamina si serotonina.
Acetilcolina- invatare focusata;
Dopamina- controleaza motivatia;
Serotonina- viata sociala si comportamentul de asumare.
Cateva exemple de iluzii de invatare:
Overlearning, Einstellung Effect, Interlearning
Overlearning(suprainvatarea)= sa repeti mai mult decat este necesar. Poate produce automatism, dar dupa ce ai inteles ideea de baza este nefolositoare.
Einstellung= blocaj;
= intuitia/ parerea initiala este inteleasa gresit.
Interlearning= tratezi diferite strategii de rezolvare a unor probleme.;
= construieste flexibilitatea in gandire si creativitatea;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu